Cât de bine știu tinerii din Republica Moldova să își gestioneze banii? Este o întrebare care pare simplă, dar răspunsul ei spune multe despre viitorul economic al unei generații întregi. Un studiu amplu realizat de către Fundația OK în cadrul proiectului “Tinerii OK-Educație financiară pentru un viitor prosper” în parteneriat cu Agenția Națională pentru Tineret , pe un eșantion de 1.027 de tineri, oferă o imagine clară, dar și plină de contraste.
La prima vedere, lucrurile arată promițător. Aproximativ 62,8% dintre tineri declară că se consideră informați în domeniul finanțelor personale. Totuși, această încredere este însoțită de o doză importantă de incertitudine: 31,2% nu sunt siguri de nivelul lor de cunoștințe, iar 6% recunosc că nu sunt deloc informați. Cu alte cuvinte, aproape unul din trei tineri nu are claritate în raport cu propriile competențe financiare.
Privind mai atent comportamentele reale, apar semnale încurajatoare. Într-un scenariu practic legat de gestionarea unui buget, 94% dintre respondenți au identificat corect plata chiriei ca fiind prioritatea principală, demonstrând o înțelegere solidă a obligațiilor financiare. În mod similar, 93,9% dintre tineri aleg să economisească banii rămași după cheltuielile esențiale, în loc să îi consume pe produse neesențiale. Aceste rezultate sugerează că, la nivel de bază, există reflexe financiare sănătoase.
Însă imaginea devine mai complexă atunci când intrăm în zona conceptelor financiare mai avansate. De exemplu, doar 57% dintre respondenți înțeleg corect mecanismul dobânzii compuse — un element esențial pentru economisire și investiții pe termen lung. În ceea ce privește costul unui împrumut, doar 58,1% reușesc să calculeze corect suma de rambursat, iar restul manifestă confuzii semnificative. Chiar și noțiuni de bază, precum „salariul brut”, sunt înțelese corect de aproximativ 57% dintre participanți, ceea ce indică lacune importante în alfabetizarea financiară de bază.
Un alt rezultat care atrage atenția ține de capacitatea de aplicare practică a cunoștințelor. Aproximativ 67,5% dintre tineri pot realiza corect un calcul financiar legat de economisire și atingerea unui obiectiv, însă o treime întâmpină dificultăți. Această diferență arată că, deși conceptele sunt uneori cunoscute, aplicarea lor concretă nu este întotdeauna sigură.
La capitolul surse de informare, studiul relevă o realitate interesantă: 40,4% dintre tineri învață despre bani în familie, 26,4% din rețele sociale și platforme online, iar doar 19,6% din școală sau universitate. Acest dezechilibru ridică o întrebare importantă despre rolul sistemului educațional și relevanța conținutului predat în raport cu nevoile reale ale tinerilor.
Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt, de asemenea, semnificative. Aproximativ 63,3% dintre respondenți provin din mediul urban, iar aceștia tind să aibă rezultate mai bune la majoritatea indicatorilor de educație financiară. În mediul rural, unde participarea a fost de 26,7%, tinerii se bazează mai mult pe familie și au acces mai limitat la surse variate de informare, ceea ce influențează nivelul de cunoștințe.
Un alt element care merită atenție este dimensiunea emoțională a relației cu banii. Aproximativ 28% dintre tineri afirmă că gestionarea finanțelor le provoacă stres. Acest procent crește odată cu vârsta, ajungând la 37% în rândul celor între 25 și 35 de ani. De asemenea, diferențele de gen sunt vizibile: 30,48% dintre femei resimt stres financiar, comparativ cu 23,08% dintre bărbați. Aceste date arată că relația cu banii nu este doar rațională, ci și profund emoțională.
În zona investițiilor și a planificării pe termen lung, rezultatele sunt și mai provocatoare. Doar 41,1% dintre respondenți identifică acțiunile ca fiind instrumentul cu cel mai mare randament pe termen lung, în timp ce un procent aproape egal preferă depozitele bancare, semn al unei orientări spre siguranță în detrimentul profitabilității. În același timp, 62,7% înțeleg conceptul de diversificare a investițiilor, ceea ce arată că există o bază, dar nu încă suficient consolidată.
Privind în ansamblu, studiul conturează o realitate interesantă: tinerii din Moldova au cunoștințe solide la nivel de bază și demonstrează comportamente financiare corecte în situații simple, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să înțeleagă sau să aplice concepte mai complexe. Este o generație care știe „ce trebuie făcut” în principiu, dar nu întotdeauna și „de ce” sau „cum” în profunzime.
Pentru Fundația OK, aceste rezultate oferă nu doar o radiografie a prezentului, ci și o direcție clară pentru viitor. Ele arată că există potențial, dar și o nevoie reală de intervenție prin programe educaționale relevante, practice și adaptate realităților tinerilor.
În final, concluzia este clară: deși tinerii din Moldova au o bază de cunoștințe și manifestă interes pentru gestionarea banilor, acest lucru nu este suficient. Este nevoie de o educație financiară mai bine structurată, accesibilă și adaptată realităților lor, care să transforme informația în competențe reale de viață. Sprijinul oferit tinerilor – prin școală, familie, organizații și inițiative dedicate – devine esențial pentru a-i ajuta să ia decizii corecte, să evite riscurile și să își construiască un viitor financiar stabil.
